Baza legala: OUG 8/2014; Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu completari si modificari ulterioare; OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala cu completari si modificari ulterioare
Noile prevederi legale regasite in OUG 8/2014,aduc completari la art. 109.12 c) si d) din Codul de procedura fiscala in privinta veniturilor avute in vedere a fi impozitate, adica:
- venituri din munca;
- remuneratii platite administratorilor si altor persoane asimilate acestora;
- produse de asigurari de viata neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, in cazul schimbului de informatii sau al altor masuri similare;
- pensii.
In acelasi timp, art. 109.12 lin. (1) lit. a), b), include si o alta categorie, si anume proprietatea asupra bunurilor imobile si venituri din bunuri imobile, atunci cand dispune ca autoritatea competenta din Romania comunica autoritatii competente a oricarui alt stat membru, prin schimb automat, informatiile referitoare la perioadele de impozitare care incep dupa data de 1 ianuarie 2014 si care sunt disponibile cu privire la rezidentii din acel stat membru. Prin precizarile pe care le aduce OUG 108/2014, obligatiile declarative sunt tratate separat pentru aceasta categorie.
In privinta sferei de cuprindere a impozitului pe venit, conform art. 40 din Codul fiscal, acesta se aplica urmatoarelor venituri:
– in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, se aplica venitului net atribuibil sediului permanent;
-in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, se aplica venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
– in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d) (venituri altele decat din activitati independente, dependente sau decat cele din titlul V Cod fiscal), se aplica venitului determinat conform regulilor pentru impozitul pe venit, care corespund categoriei respective de venit;
– persoanele fizice nerezidente care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) – centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat in Romania – sau c) – este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat – vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator anului in care acestia devin rezidenti in Romania. Fac exceptie persoanele fizice care dovedesc ca sunt rezidenti ai unor state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, carora le sunt aplicabile prevederile conventiilor;
– o persoana este considerata rezident sau nerezident pentru intregul an calendaristic, nefiind permisa schimbarea rezidentei pe parcursul anului calendaristic;
-rezidentii statelor cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri trebuie sa isi dovedeasca rezidenta fiscala printr-un certificat de rezidenta emis de catre autoritatea fiscala competenta din statul strain sau printr-un alt document eliberat de catre o alta autoritate decat cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat. Acest certificat/ document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis;
– persoana fizica rezidenta romana, cu domiciliul in Romania, care dovedeste schimbarea rezidentei intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, este obligata in continuare la plata impozitului pe veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, pentru anul calendaristic in care are loc schimbarea rezidentei, precum si in urmatorii trei ani calendaristici.
Autorul articolului : Sergiu Cobirzan, expert contabil si auditor financiar.